Hoții atenției: concentrarea în era digitală

 

⌚ Timp de citire: 12 min  ❃ de Cristina Revenco

onform unui studiu recent, atenția noastră s-a diminuat considerabil. Am ajuns să ne putem concentra pentru aproape la fel de mult timp ca un peștișor auriu!
Cum este posibil acest lucru? Veți vedea în articolul de mai jos, precum și rolul pe care îl are tehnologia în această poveste.

Trăim într-o epocă în care atenția ne este solicitată mai mult ca oricând.
Un om obișnuit este zilnic expus considerabil mai multor stimuli și factori de distragere a atenției decât au fost strămoșii lui. Mediul nostru se schimbă în mod rapid și noi încercăm să ne adaptăm acestor schimbări, însă întrebarea este dacă ne-am adaptat cu adevărat, dacă conștientizăm efectul pe care îl are tehnologia asupra noastră?

Conform unui studiu făcut de Microsoft în 2015 pe populația canadiană, intervalul nostru mediu de atenție s-a redus considerabil, ajungând la mai puțin de 8 secunde și astfel fiind mai scurt decât cel al unui peștișor auriu (9 sec). În 2000, intervalul nostru mediu de atenție era de 12 secunde. Pe măsură ce tehnologia a devenit tot mai mult parte din viețile noastre, atenția noastră a avut de suferit.

Să reflectăm puțin asupra acestui lucru. Am ajuns să putem fi atenți cu adevărat doar pentru 8 secunde!

Fie că realizăm sau nu, atenția noastră e o resursă foarte valoroasă și, în mod contraintuitiv, e mai limitată decât timpul nostru. Autorul Graham Alcott vorbește despre momentele când ne trezim la sfârșitul unei zile cu o mulțime de lucruri de făcut, și totuși nu reușim să le facem. Și e vorba de situațiile în care avem motivația potrivită, toate instrumentele și informația necesară pentru a ne apuca de treabă. Și totuși ne trezim privind în gol.

Poate că ne argumentăm, în astfel de momente, că nu mai avem timp.
Însă, conform lui G. Alcott, nu avem dreptate. De fapt, avem timp, nu mai avem suficientă atenție de oferit.

De aceea, e crucial să analizăm în ce ne investim atenția, și mai ales, ce facem în intervalele de timp în care atenția noastră este crescută și ”gata de acțiune”. Le valorificăm implicându-ne în sarcini care ne cer mai mult efort și creativitate? Sau ne lăsăm distrași de diverse ocupații care pot fi amânate, care nu necesită la fel de multă atenție sau nu sunt la fel de importante?

Dacă nu cumva pierdem acest timp prețios, învinși de tentația de a ne verifica email-urile, notificările, mesajele de pe rețelele sociale, dacă ne trezim urmărind un video după un altul pe YouTube, ultimele postări de pe Facebook sau apăsând un link după altul.

Dacă ți-e greu să te concentrezi, poate că acest lucru se întâmplă pentru că cineva nu își dorește să te concentrezi.

O să argumentez această afirmație prin cele spune de Roger McNamee, un investitor și inovator cunoscut în domeniul tehnologiei. Acesta a afirmat, în cadrul unui articol publicat de USA Today: ” Am fost printre primii care au investit în Facebook și Google. Acum sunt terifiat de ele.” Deși tehnologia ne-a transformat viața și în moduri pozitive, ”consecințele neintenționate ale alegerilor bine intenționate ale unui produs au devenit o amenințare pentru sănătatea publică și pentru democrație” a susținut McNamee.

Acest lucru s-a întâmplat pentru că, în încercarea de a câștiga și a menține atenția consumatorilor, Facebook, Google și alte entități digitale au împrumutat tehnici din industria jocurilor de noroc, folosind în avantajul lor modul în care funcționează natura umană ”prin crearea comportamentelor adictive care constrâng consumatorii să verifice dacă au mesaje noi, să răspundă la notificări și să caute validare de la tehnologiile a căror singur scop este să genereze profit pentru cei care le dețin”

”Ca și jocurile de noroc, nicotina, alcoolul sau heroina, Facebook și Google – și mai important prin subsidiarul lor YouTube – produc o stare de fericire de scurtă durată care are consecințe negative pe termen lung. Utilizatorii acestora nu reușesc să recunoască semnele dependenței până nu e prea târziu. Sunt numai 24 ore într-o zi și companiile încearcă să ni le câștige pe toate” a scris McNamee.

Aceste scurte stări de fericire despre care vorbește McNamee sunt datorate eliberării de dopamină care se produce ori de câte ori primim o notificare, un mesaj, un like sau o reacție, un comentariu pozitiv pe rețelele sociale, ceea ce ne motivează să postăm mai des, pentru a simți același influx de dopamină. Este un ciclu vicios.

În mod normal, dopamina este produsă de creierul uman pentru a ne recompensa pentru comportamentele benefice evoluției noastre ca și specie și a ne motiva să le repetăm. Aceasta este eliberată de ex. când mâncăm ceva cu un gust bun, pe parcursul activității sexuale, după ce am făcut efort fizic, și când avem interacțiuni sociale de succes (aici apare legătura cu rețelele sociale).

Tot McNamee a scos în evidență faptul că Facebook este capabil să direcționeze anumite reclame către oamenii care sunt triști sau deprimați, stări în care aceștia sunt mai susceptibili să cumpere lucruri. De asemenea, Facebook a demonstrat că poate să își facă utilizatorii fericiți sau triști prin manipularea secției de Noutăți.

”Facebook influențează starea emoțională a utilizatorilor săi în fiecare minut al fiecărei zile. Fostul etiolog de design Google, Tristan Harris, numește acest fenomen hacking al creierului” – McNamee.

Întrebarea este cât din atenția noastră, valuta noastră personală cea mai de preț, și mai ales din atenția noastră proactivă și activă, merită investită către ceva ce în esență nu ne face cu adevărat bine?

Iar pentru cei care afirmă că pot jongla cu activitățile zilnice și verificarea email-urilor, a rețelelor sociale, vizionarea diferitor video-uri pe YouTube, lectura multiplelor articole pe diverse teme (toate în același timp), am o veste proastă. Nu există multitasking.

Și nu o spun doar eu, ci numeroase cercetări din domeniul ”economiei atenției”. Nu există diferențe nici în ceea ce privește femeile vs. bărbații, nici în ceea ce privește diverse categorii de vârstă. Tineri sau bătrâni, oamenii au abilități limitate de a îndeplini mai multe activități în mod simultan. Ceea ce putem face este să trecem de la o sarcină la alta, un proces care este numit schimbare de sarcină (switch-tasking) și care ne consumă din ”resursele” atenției, încetinind de fapt activitatea creierului.

Am putea încerca să acordăm atenție simultană mai multor lucruri, dar de fapt ceea ce facem este să acordăm o ”continuă atenție parțială” către ceea ce se află în fața noastră. Aceasta nu este o strategie bună pentru învățare, lucru, și nu e nici una productivă pentru a ne trăi viețile, a interacționa cu alții și a construi relații. Am ajuns, în prezent, să fim mai des ca oricând, ”singuri împreună” cu ceilalți, tot mai deconectați de realitatea propriilor noastre vieți, preocupați aproape continuu de ceea ce se întâmplă în mediul virtual și de identitatea noastră de acolo, înfricoșați la gândul că ne-am putea pierde telefoanele.

Atenția scăzută produce o scădere a profunzimii gândirii

Abilitatea de a gândi în mod profund și de a face conexiuni complexe între lumea interioară a cuiva și lumea exterioară cere concentrare. Fără concentrare noile conexiuni sunt realizate și pierdute cu rapiditate. Conform unui studiu realizat de profesorul de la Stanford, Clifford Nass, oamenii care folosesc rețelele sociale și alte forme de comunicare electronică au, pe lângă dificultăți mai mari de concentrare, creativitate scăzută și scoruri mai mici la testele de memorie. Un alt studiu arată diminuarea abilităților cognitive. Și lista poate continua.

Nu încerc să sugerez să abandonăm complet rețelele sociale, și nu sunt împotriva tehnologiei.
Cred că aceasta ne oferă multiple beneficii și oportunități, dacă știm cum să folosim tehnologia ca pe un instrument, în mod conștient, fără a ne lăsa noi folosiți de ea.

Ce să facem în acest context, cum reușim să ne îmbunătățim atenția și abilitatea de concentrare? Iată câteva sugestii:

  •  Fă o singură activitate odată și concentrează-te pe deplin pe ea

Această abordare este practicată și de adepții filosofiei Budhismului zen, și mai nou, este promovată și de curentul mindfulness (care își ia inspirația din Buddhism) și utilitatea ei este confirmată de numeroase cercetări din domeniul neuroștiințelor.

Shunryu Suzuki a descris această practică în cartea sa ”Mintea zen, mintea începătorului”, afirmând că practica de a fi în totalitate în prezent cu activitatea pe care o faci este ceea ce Buddhiștii consideră ”activitate iluminată”.
”Când te înclini,trebuie doar să te înclini; când stai, trebuie doar să stai; când mănânci, trebuie doar să mănânci”.

  • Ia pauze de la utilizarea tehnologiei

Stinge-ți telefonul, deconectează-te de la internet cel puțin două ore pe zi. Alți autori ar sugera în plus și o zi completă de detoxifiere de tehnologie, ceea ce poate părea radical pentru unii dintre noi. Să ne amintim însă că existența noastră nu depinde de asta, și că o zi de detoxifiere, oricâtă anxietate ar putea cauza, ne va aduce beneficii mult mai mari, de exemplu abilitatea de a avea mai mult spațiu de gândire, pentru a ne regăsi, centra, a fi prezenți în propriile noastre vieți și în viețile celorlalți.

”Un lucru la care am vrea să ne gândim e să nu ne stimulăm în fiecare secundă a vieții noastre” a sugerat Michael Rich, un reputat cercetător care studiază impactul utilizării tehnologiei asupra oamenilor și relațiilor lor.

Dacă lucrezi în fața unui monitor, asigură-te că îți oferi pauze regulate în care te ridici de la birou și faci altceva (abține-te, pe cât posibil, din a-ți verifica telefonul). Evită social media și amână discuțiile telefonice în timp ce lucrezi și ești cu adevărat concentrat. Activează mesageria vocală pentru intervalele de timp în care atenția ta este crescută și planifică-ți timp separat pentru conversații telefonice/ în scris.

  • Stabilește întâlniri față-n față

Rezervă-ți timp pentru a comunica cu oamenii ”pe viu” și a petrece timp de calitate cu persoanele importante. Evită pe cât posibil să îți verifici telefonul în intervalele de timp programate pentru interacțiunea cu alții. Studiile arată că simpla prezență a unui telefon în proximitate în cadrul unei întâlniri scade nivelul de încredere față de persoana căreia îi aparține telefonul.

  • Practică ”ignoranța selectivă”

Termenul ”ignoranță selectivă” este folosit de Tim Ferris în cartea sa ” Săptămâna de lucru de 4 ore”. El scoate în evidență importanța evitării consumului inutil de mass-media. El evită presa, gadget-urile sau site-urile care pot fi surse de distragere excesivă.
Fii selectiv cu sursele de informație la care apelezi. E necesar să fim informați cu privire la ce se întâmplă în lume, totuși, dacă vrem să facem asta într-un mod sănătos, care să nu ne copleșească , e important să căutăm surse de încredere, verificate, cu o bază științifică solidă (dacă e cazul) sau să urmărim persoane care au cercetat, distilat și sintetizat anumite informații, așa numiții ”DJ informaționali”.

  • Petrece timp în natură.

Cât mai des. Observă copacii, frunzele, plantele, pietrele, insectele, cerul. Ascultă păsările, trosnetele copacilor, vântul și felul în care mișcă lucrurile, fii cât mai conștient și deschis spre ceea ce te înconjoară. Scoate-ți pantofii și mergi desculț/ă când ai ocazia.

Diverse studii confirmă faptul că și perioade scurte de timp petrecute în natură ne cresc atât nivelul sănătății,cât și starea noastră generală de bine. Acestea sugerează că a petrece timp în natură nu este un lux, sau ceva de făcut o dată pe an sau în vacanțe, ci un element esențial pentru abilitatea noastră de a prospera ca și ființe umane.

  • Programează-ți activitățile zilnice în funcție de nivelul de atenție.

Vorbeam mai devreme de atenția proactivă și activă. Conform lui Graham Alcott, acestea sunt nivelele cele mai productive ale atenției noastre. Atenția proactivă fiind cea în care suntem cel mai concentrați, alerți și gata de a lua decizii importante, a ne concentra pe sarcini dificile. Atenția activă este reprezentată de faptul că suntem încă în stare de vigilență, dar mai puțin capabili să ne concentrăm și mai ușor de distras, iar atenția inactivă reprezintă acea stare în care ”luminile sunt aprinse dar aparent nimeni nu e acasă” și în care vom găsi dificile sarcinile complexe sau care presupun mai multe eforturi.

Observă-te pe parcursul unei săptămâni și notează-ți perioadele de atenție proactivă, activă și inactivă. Vei observa că acestea oscilează pe parcursul unei zile. Stabilește-ți activitățile importante, complexe sau greu de îndeplinit în primele două perioade (de preferință, sarcinile care cer mai mult efort- în prima perioadă) și lasă activitățile de rutină, mai puțin importante, și eventual navigarea pe internet, verificarea mesajelor, notificărilor etc. pentru mai târziu, eventual rezervă-ți un interval de timp (sau câteva) bine stabilit pe parcursul unei zile pentru a face asta, după care concentrează-te doar pe ce ți-ai propus să faci.

Potrivit lui Graham Alcott: Timpul + Atenția și concentrarea potrivite = Realizarea obiectivului

  • Schimbă ceva la intervale de timp mai lungi

Dacă efortul de a te concentra pe o singură sarcină devine prea mare, poți încerca să schimbi sarcina o dată la 30-60 min. Treci la următorul lucru important de pe lista ta și tot așa. Această tehnică îți va menține atenția alertă și te va ține în mișcare.

  • Meditează sau stai în liniște

Probabil ai auzit deja despre meditație. Am menționat despre ea și în articolul meu precedent, și, cel mai probabil, o voi mai face.
S-au făcut și numeroase cercetări care arată în ce măsură meditația produce schimbări biochimice în creierul uman și ajută la scăderea nivelului de anxietate, îmbunătățește starea noastră de bine, memoria și concentrarea.

Nu e nevoie de ore întregi de meditație pentru a-i simți beneficiul. Contează mai mult frecvența cu care meditezi decât lungimea unei sesiuni de meditație. 15-20 min în fiecare zi pot produce un impact mai profund decât o oră sau mai multe o dată sau de două ori pe săptămână. Dacă 15 min ți se pare un timp prea îndelungat, începe cu un timp mai scurt. Poți încerca să meditezi 1-3 minute de câteva ori pe parcursul unei zile. Cum să o faci? Fii conștient de respirația ta. Poți face asta când te simți stresat, obosit, când concentrarea ta nu mai e la fel de bună.

Există nenumărate tehnici de meditație. Tehnica în sine nu este atât de importantă pe cât este simplul fapt de a fi conștient de tine însuți, de ceea ce simți și gândești, de a sta în liniște și a-ți focaliza atenția pe un singur lucru.

În cazul în care căutarea ”tehnicii perfecte” îți va provoca confuzie, poți face ceea ce i-a sugerat un maestru Buddhist lui Graham Alcott, aflat într-o situație similară: ” Doar stai ”.
Stai și ascultă liniștea.
Poate fi dificil la început, pentru că suntem obișnuiți să ne gândim mereu la ceva, să căutăm o sursă de distracție, dar în timp o să ajungă să îți placă. O să te auzi pe tine însuți și o să devii mai creativ și mai productiv.

Îți mulțumesc pentru răbdare și atenție, dacă ai ajuns până aici.
Sper ca acest articol să te lase cu câteva idei la care să reflectezi, cu câteva întrebări poate, și, sper eu, chiar cu intenția de a fi mai conștient de modul în care îți gestionezi atenția.

Mă voi bucura să citesc feedback-ul sau observațiile tale cu privire la acest subiect în comentarii.

”Ferește-te de goliciunea unei vieți ocupate”, spunea Seneca, și aș adăuga eu, ferește-te de goliciunea unei vieți ocupate cu ceea ce nu va mai fi important la sfârșitul zilei, lunii, anului și (mai ales) al vieții tale.

Referințe:

Alcott, G.(2016).Productivity Ninja, Icon Books Ltd.

Ophir E, Nass CI, Wagner AD. (2009) Cognitive control in media multitaskers. Proc Natl Acad Sci USA 106:15583–15587.

The Learning Team: A publication for parents and teachers working together for children’s education (2018), Vol. 21, Nr.3.

http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2018/dopamine-smartphones-battle-time/

Închide